Când te ocăreşte cineva, te loveşte, ori îţi face altă necinste, opreşte-te o clipă

De ţi se întâmplă a fi insultat pe neaşteptate, când te ocăreşte cineva, te loveşte, ori, în fine, îţi face altă necinste, opreşte-te o clipă, adună-ţi toate gândurile în inimă, dă toată atenţia şi toată vigilenţa minţii tale pentru a se feri de tulburare. Inima să nu ţi se tulbure nicidecum de patima mândriei.

Dar dacă n-ai putut-o opri la vreme şi s-a tulburat, oricum nu lăsa patima să iasă afară şi să te facă a răspunde cu ocări şi insulte, fiindcă Psalmistul ne mărturiseşte: „Întru mine s-a tulburat inima mea” (Ps. 142, 4). Adică tulburarea şi patima mâniei n-a ieşit afară, ci după cum valul îngrozitor al mării nu iese din hotarul lui, ci se sfarmă de ţărmul ei, şi se împrăştie într-o pânză albă de spume, tot astfel se pierde şi se duce mânia. Sfântul Vasile cel Mare tâlcuieşte astfel acest psalm „întru mine s-a tulburat inima mea”, adică patima nu s-a vădit celor din afară, ci asemenea unui val, s-a aşternut, sfărâmându-se complet de ţărmurile rezistente.

Apoi sârguieşte a-ţi înălţa mintea la Dumnezeu, gândindu-te la nemărginita lui dragoste ce are pentru tine, fiindcă ţi-a trimis această ispită neaşteptată, nu să te piardă, ci să te cureţe mai bine şi să te unească cu El mai repede.

Având acestea în vedere, întoarce-te, zic, şi ceartă-te zicând: „O, ticălosule şi mizerabile! De ce nu voieşti a îmbrăţişa această Cruce şi acest necaz trimis nu de altcineva, ci de Însuşi Tatăl Ceresc?”

Apoi, întoarce-te la Cruce, îmbrăţişeaz-o în gândul tău cu cea mai mare bucurie posibilă şi zi: „O, Cruce, tu ceea ce eşti zidită prin Providenţa lui Dumnezeu mai înainte de a fi eu! O, Cruce, ce te-ai îndulcit cu dulceaţa dragostei Celui Răstignit, întăreşte-mă, pune-mă pe tine, primeşte-mă cu toată tăria, încât să mă pot uni desăvârşit cu Cel ce m-a mântuit murind pe tine!”

Chiar de ţi-a luat înainte patima mâniei, ţi s-a împotrivit şi nu te-a lăsat de la început a-ţi înălţa mintea la Dumnezeu, grăbeşte a o ridica cât mai repede posibil, până ce nu te cuprinde tulburarea. Astfel vei fi ajutat.

Nicodim Aghioritul

Extras din ”Războiul nevăzut”, Ed. Egumenița, Galați, pag. 53

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!