Care este diferența între ortodocși și catolici? Părintele Paisie ne spune adevărul pe care puțini îl cunosc

Care este diferența între ortodocși și catolici? Părintele Paisie ne spune adevărul pe care puțini îl cunosc

Pe staretul Paisie l-am cunoscut in anul 1969. Eram un grup de studenti si am vizitat Sfantul Munte in Saptamana Luminata. In vremea aceea Staretul locuia la Chilia “Cinstita Cruce” de langa Manastirea Stavronikita. L-am vizitat acolo si, asa cum stateam, unul dintre noi, care il cunostea, i-a spus:

– Gheronda, spune-ne ceva!

-Ce sa va spun, mai copile? Eu sunt un nimic. Ce puteti lua de la mine?

A doua oara cand am vizitat Sfantul Munte, am mers din nou la Staret. Chilia lui era asezata intr-un loc, pe care, daca nu-l stiai, nu puteai s-o afli. Pe atunci circula zvonul potrivit caruia chilia Staretului, dar mai ales bisericuta unde se ruga, raspandea buna mireasma. Staretul nu-i tinea pe vizitatori multa vreme.

Ceea ce imi amintesc din vremea cand s-a mutat de la acea chilie si s-a stabilit la Panaguda, a fost urmatoarea intamplare: Odata, pe cand eram si eu acolo, a venit Parintele Placide, care mai inainte fusese catolic si care dupa aceea s-a botezat ortodox, a devenit monah si apoi ieromonah, si se gandea sa faca o manastire.

Acesta l-a intrebat pe Staret ce ar trebui sa aiba tinerii care doresc sa devina monahi, infranarea sau rugaciunea? Si care trebuie sa fie crieteriile alegerii lor? Atunci Staretul i-a raspuns:

-Sa cauti la acesti tineri ravna pentru nevointa!

Parintele Placide i-a mai pus o intrebare, de data asta dogmatica:

– Care este diferenta intre ortodocsi si catolici?

Asa cum stateam cu totii afara in curte, Staretul l-a intrebat:

– Vezi aceasta casa?
– O vad.
– Daca scoatem mortarul care exista intre pietre, cu ce se vor mai tine ele? aceasta au facut catolicii. Au scos intaritura si au subrezit cladirea bisericii.

– Gheronda, dar ce se intampla cu protestantii? a intrebat din nou parintele Placide.
– A, acestia au fost mai “destepti”. Au scos si pietricelele ce existau printre pietrele mari, iar acum incearca sa le sprijine una de alta. Dar aceasta inseamna ca nu exista nicio cladire.

Astfel, in putine si simple cuvinte, Staretul a vorbit despre marile subiecte si diferente dogmatice.

Extras din Cuviosul Paisie Aghioritul, Marturii ale inchinatorilor de Nicolae Zurnazoglu, Ed. Evanghelismos, Bucuresti 2006

Sursa: altarulcredintei.md

Cel ce spune zilnic rugăciunea aceasta trăiește tot restul zilei în duhul ei și se izbăvește de mulţime de păcate

Prin această rugăciune, Părintele cere binecuvântarea lui Dumnezeu ca în vremea întregii zile să lucreze după voia Acestuia. Scrie: „Binecuvântează, Doamne, ziua aceasta pe care mi-o ai dat pentru cea negrăită bunătatea Ta; şi mă învredniceşte în puterea binecuvântării Tale, ca toată fapta şi cuvântul din ziua ce încep acum să le săvârşesc pentru Tine,

spre slava Ta, în frica Ta, dupre voia Ta, în duhul întregii cugetări şi al curăţiei, al smeritei cugetări, al răbdării, al dragostei, al blândeţii, al păcii, al bărbăţiei, al înţelepciunii, cu rugăciune şi în tot ceasul amintindu-mi că pretutindenea eşti”.

Mulţi simţim nevoia să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru noua zi pe care o începem, pe care ne-a dăruit-o spre lucrare şi agonisire de câştig. Cu această rugăciune însă, ne arătăm recunoştinţa şi mulţumirea faţă de Dumnezeu pentru noua zi şi Il rugăm să ne învrednicească să păzim voia Sa cu smerenie, cu întreagă cugetare, răbdare, dragoste, blândeţe, pace, bărbăţie, înţelepciune, rugăciune şi pomenire de prezenţa Sa în tot locul.

Cred că cei ce în fiecare dimineaţă – şi sunt mulţi oameni care fac aceasta – se roagă folosind cuvintele rugăciunii Părintelui şi trăiesc tot restul zilei în duhul ei se izbăvesc de mulţime de păcate şi se străduiesc să împlinească în viaţa lor voia lui Dumnezeu.

Totodată, nu cere pur şi simplu sfinţirea zilei pe care o începe, ci ca Duhul Sfânt să-l povăţuiască la tot binele. Scrie Părintele Sofronie:

„Aşa, Doamne, pentru nemărginita bunătatea Ta, cu duhul Tău cel Sfânt mă povăţuieşte întru tot lucrul şi cuvântul cel bun”.

Mai există în această rugăciune şi un alt cuvânt, de mare însemnătate:

„Şi-mi dăruieşte fără poticnire să trec toată calea vieţii înaintea feţei Tale, ca nici o fărădelege să mai adaug dreptăţii [pre care o ai descoperit nouă]”.

Cere de la Dumnezeu să-l binecuvânteze ca în întreaga viaţă să trăiască potrivit dreptăţii Sale şi să facă voia Lui. Ii cere Harul şi binecuvântarea pentru a trăi potrivit cu poruncile Sale: „Rogu-mă Ţie, lege pune mie în căile poruncilor Tale şi nu până la suflarea mea cea mai de pre urmă să mă înstrăinez de lumina aşezămintelor Tale, până ce va fi porunca Ta singura lege a întregii mele firi: şi cea vremelnică, şi cea veşnică”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!