Ce se intampla cand faci o rugaciune pentru dusmanii tai

Ce se intampla cand faci o rugaciune pentru dusmanii tai

Nu exista persoana care sa nu aiba dusmani. Cum ii facem pe acestia sa uite de existenta noastra si sa-si vada strict de viata lor? Cu dragoste, multa blandete si rugaciuni aducatoare de mare folos in viata noastra.

Pentru a avea sanatate si noroc, contrar dorintei dusmanilor nostri, cel mai bine este sa postiti miercurea si vinerea si sa ne abtinem cat mai mult de la mancare sambata si duminica.

Daca aveti un dusman care va doreste moartea, postiti in ziua de marti, neconsumand nimic pana la asfintitul soarelui. Pentru un efect sporit, ar trebui sa posteasca toata familia

Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață cum să ne rugăm cu adevărat pentru dușmanii noștri.

“Cand te rogi, ai grija ca nici o patima sa nu stapaneasca sufletul tau. Si mai cu seama pazeste ca nu cumva sa spui ceva care ar mania pe Dumnezeu si nici sa te rogi contra vrajmasilor tai. Caci daca faptul ca ai dusmani este un lucru plin de hula, atunci gandeste-te cat de mare rau este sa te rogi contra lor!

Trebuie sa cauti sa afli pentru ce ai dusmani, dar nu sa-i acuzi. Ce iertare vei dobandi oare de la Dumnezeu in acel timp in care ai tu nevoie de mila Lui cea mare, adica cand te rogi, cand tu atunci acuzi? Te-ai apropiat de Dumnezeu ca sa te rogi pentru pacatele tale proprii. Nu pomeni asadar pacate straine ca sa uiti propriile tale pacate!

Daca te rogi pentru iertarea pacatelor, pentru ce vorbesti de pedeapsa? Trebuia sa faci deci dimpotriva, chiar sa te rogi pentru iertarea pacatelor vrajmasilor, ca sa poti sa-L rogi pe Dumnezeu cu indrazneala si pentru iertarea pacatelor tale.

Cerand lui Dumnezeu sa pedepseasca pe cei ce pacatuiesc, tu, prin hotarirea ta, ai luat-o inaintea hotararii lui Dumnezeu si prin asta te-ai lipsit de orice iertare. Dar daca te vei ruga pentru pacatele lor, chiar daca nu vei spune nimic pentru pacatele tale, totusi ai dobandit mult.

Cand te rogi, nu te apropii de alt Dumnezeu, ci de Acela Care a zis: „Rugati-va pentru vrajmasii vostri“. Pentru ce deci strigi contra lor? Pentru ce rogi pe Dumnezeu sa-Si strice legea Sa? Nu este acesta chipul cel bun de a te ruga.

Nimeni nu se roaga ca altul sa piara, ci ca el insusi sa se mantuiasca. Pentru ce dara te imbraci cu chipul celui care se roaga, dar ai in gura cuvintele celui care acuza?

Cand ne rugam pentru noi, cascam, dormitam si ne cuprind mii de alte ganduri; cand insa ne rugam impotriva dusmanilor, o facem fiind cu totul treji” (Sfantul Ioan Gura de Aur)

Cum sa ne primeasca Dumnezeu rugaciunea daca vine dintr-o inima necurata si plina de ura? Nu acesta este duhul adevaratei rugaciuni. Omul cazut prada maniei a ajuns sa schimbe pana si natura rugaciunii. Putem vorbi de o rugaciune “impotriva firii”.

Ajungem aici cand in inima noastra vrajmasia biruieste puterea noastra de a ierta sau de a oferi iertare.

“Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel unul născut din Tatăl, mai înainte de veci, Care de bună voie ai primit moartea pe cruce pentru mân­tuirea neamului omenesc și ca un mielușel fără de glas împotriva celui ce-l înjunghie, așa nu Ți-ai des­chis gura; căci pe cruce fiind răs­tig­nit între cei doi tâlhari și batjocoririle de la cei potrivnici primind, spre cer Ți-ai ridicat ochii și cu bunătate Te-ai rugat:

„Pă­rinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac”. Tu, Doamne, ne-ai învățat să nu stăm împotriva celui rău și ai zis: „De te va lovi cineva peste obra­zul cel drept, întoarce-i și pe cel stâng”. Asemenea Tu ne-ai poruncit zicând:

„Iubiți pe vrăj­mașii voștri, binecu­vântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fii ai Părintelui vostru cel din ceruri, căci El răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi, și plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți”.

Publicitate

Tu Însuți întru tot bunule Îm­pă­rate, caută la mine nevrednicul robul Tău, și dă-mi tărie, ca să nu mă mânii împotriva vrăjmașului meu și să nu-i întorc lui loviturile cu răzbunare, căci „numai al Meu este a răzbuna”, gră­­iește Domnul; iar nouă, făpturilor celor după chipul și asemănarea Ta, ne-ai po­runcit Tu Însuți „ca să nu apună soarele peste mânia voastră”, și daruri la sfintele Tale altare să nu ducem până nu ne vom fi împăcat mai întâi cu cei în neînțelegeri cu noi!

Tu deci, Care în luminoasa și sfânta rugăciune „Tatăl nostru” ne înveți să ne rugăm zicând: „Și ne iartă nouă gre­­șelile noastre, precum și noi ier­tăm greșiților noștri”, ajută-mi mie, Doamne, ca, potrivit cuvintelor Tale, să răsplă­tesc cu bine celor ce mă urăsc, celor ce mă vatămă și celor ce mă prigo­nesc.

Dă-le, Doamne, pacea Ta, luminează-le mintea, ca să Te cu­noas­­că pe Tine și poruncile Tale, cu­rățește-le inima și o îmlădie, ca să-și vadă greșelile și să se căiască de ne­dreptățile lor! Nu-i lăsa pe ei, Doam­ne, în rătăcire și în păcat! Trimite-le lor binecuvântarea Ta, ca să se în­toarcă și să se mântuiască și să fie vii întru împărăția Ta!

Iar mie, Stăpâne, dăruiește-mi duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, pentru ca în pace și cu bucurie pururea să gră­iesc către Tine unele ca acestea: „Iartă-ne nouă greșe­lile noastre, precum și noi iertăm gre­șiților noștri”. Amin.”

Rugăciune pentru vrăjmaşi a Sfântului Nicolae Velimirovici

Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! Vrăjmaşii m-au împins şi mai mult spre Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. Aceştia m-au legat de pământ şi mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ.

Vrăjmaşii m-au făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un locuitor netrebnic, faţă de pământ. Precum o fiară prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa vrăjmaşilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.

Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în faţa lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruţat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri.

Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine însumi.

Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine însumi.

Când eu m-am făcut înţelept, ei m-au numit nebun.

Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic.

Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins înapoi.

Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei m-au smucit înapoi cu mână de fier.

Când m-am gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din somn.

Când mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită, ei au răsturnat-o şi m-au izgonit afară. Într-adevăr vrăjmaşii m-au dezlegat de lume şi mi-au prelungit mâinile până la veşmântul Tău.
Binecuvântează Doamne pe vrăjmaşii mei!

Binecuvântează-i şi-i înmulţeşte; asmute-i şi mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărăţească deplin în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea să o aduni în ceruri. Ah, de m-aş elibera odată de autoamăgire, care m-a încâlcit într-o mreajă cumplită a vieţii înşelătoare!

Vrăjmaşii m-au învăţat să ştiu ceea ce puţin ştiu în lume: că omul nu are pe pământ vrăjmaşi afară de sine însuşi. Doar acela urăşte pe vrăjmaşi, care nu ştie că vrăjmaşi nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni severi. De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe vrăjmaşii mei! Sluga blestemă pe vrăjmaşi căci nu ştie, iar Fiul îi binecuvântează căci ştie.

Fiul ştie că vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa lui. De aceea El păşeşte liber între ei şi se roagă lui Dumnezeu pentru aceştia.

Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!