Aceasta este cea mai puternică rugăciune pentru îndeplinirea dorințelor și îi este dedicată Maicii Domnului. Se rostește în special atunci când dorința se referă la un necaz pe care vrei să-l depășești, oricât de mic sau de mare ar fi acesta.
Poți rosti această rugăciune și în situațiile în care dorințele tale nu vizează un necaz. Dacă dorințele îți sunt spre folos, ai încredere că Dumnezeu ți le va asculta și ți le va îndeplini.
Așadar, așază-te în fața unei icoane a Sfintei Fecioare și roagă-te astfel:
„Sfântă Maria, mă îndrept plin de încredere către Tine, cerându-ți ajutor! Cred cu tărie că mă vei asculta în necazul meu și mă vei sprijini când îmi este greu.
Spre a-ți arăta recunoștința mea, îți făgăduiesc să fac cunoscută și altora această rugăciune. Te rog, cu umilință, să îmi aduci liniște în tristețea și durerile mele.
În numele negrăitei rugăciuni și bucurii care ți-a cuprins inima când ai oferit adăpost Mântuitorului lumii în casa ta din Betania, te implor, roagă-te pentru mine și familia mea ca să-l păstrăm pe Dumnezeu în inimă astfel încât să ne învrednicim a primi ajutor în nevoile noastre, mai ales în durerea care mă copleșește acum (aici se spune dorința).
Te implor, Ajutătoarea celor aflați în suferință, înfrânge orice greutăți precum ai înfrânt balaurul care șade la picioarele tale.”
După ce ai terminat de rostit această rugăciune pentru îndeplinirea dorințelor, continuă cu „Tatăl nostru”, apoi cu rugăciunea „Bucură-te Marie, cea plină de Har, Domnul este cu Tine! Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecului tău care a născut pe Mântuitorul sufletelor noastre Iisus Hristos. Sfântă Marie, Maica de Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoșii acum și în ceasul morții noastre. Amin.”
Rostește această succesiune de rugăciuni de 10 ori pe zi, timp de 9 marți, în fața unei icoane a Sfintei Fecioare, având și o lumânare sfințită aprinsă.
Se spune că rugăciunea pentru îndeplinirea dorințelor este atât de puternică, încât dorința se va realiza încă înainte de de a ajunge la cea de-a 9-a zi de marți.
„Când Dumnezeu nu ne ascultă rugăciunile?” Rugăciunea voastră să fie rugăciune, nu neguţătorie…
„De ce să ne rugăm”, îmi spun cei apropiaţi mie, „când Dumnezeu nu ne ascultă rugăciunile?” Dar eu le spun „Rugăciunea voastră nu e rugăciune, ci neguţătorie josnică. Voi nu vă rugaţi lui Dumnezeu spre a-L primi în sufletele voastre pe El, ci pe satana. De aceea, înţelepciunea cerului nu primeşte rugăciunile de pe limba voastră”.
„De ce să ne rugăm”, mormăie apropiaţii mei, „când Dumnezeu ştie de ceea ce avem nevoie mai dinainte?” Dar, cu tristeţe eu le răspund: „Aceasta este adevărat, Dumnezeu ştie că voi n-aveţi nevoie de nimic în afară doar de El. La uşa sufletului tău, El aşteaptă să intre. Prin rugăciune, uşile se deschid pentru ca Împăratul slavei să poată intra. Nu spune unul dintre voi celuilalt la uşa voastră: „Intraţi, vă rog?”.
Dumnezeu nu caută slavă pentru Sine, ci pentru voi. Toate lumile din univers nu pot adăuga nimic la slava Sa, cu atât mai puţin voi. Rugăciunea voastră este o slăvire adusă vouă, nu lui Dumnezeu. Plinătatea şi mila se află Într-Însul. Toate cuvintele cele bune pe care voi le îndreptaţi spre El în rugăciune, se întorc către voi îndoit.
O, Împăratul şi Dumnezeul meu Cel plin de slavă, doar înaintea Ta mă plec şi mă rog. Pătrunde în mine, ca un şuvoi năvalnic pe nisipul cel însetat. Ci doar revarsă-Te în mine. Tu, Apă de Viaţă dătătoare; atunci iarba va creşte uşor în nisip şi mieluşei albi vor paşte în iarbă. Ci doar revarsă-Te în sufletul meu însetat, Viaţa mea şi Mântuirea mea.
Din Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 2, Editura Sophia, Bucureşti, 2003, p. 44-45