Crucea căutată de mii de credincioși! Se află la 100 de kilometri de București! Este leacul tuturor bolilor!

În localitatea Sudiți, din Ialomița, pe drumul care duce la o mănăstire pierdută în mijlocul câmpului, există o cruce despre care se crede că ajută în vindecarea bolilor.

Satul ialomițean este renumit pentru numeroasele legende rurale care circulă pe ulițele sale. În acest loc pitoresc din țara noastră s-a împământenit ideea că o cruce ridicată la marginea satului ar putea videca boli sau, în limbaj popular, ar fi „cruce de leac”.

Din strada mare se desprinde un drum de asfalt care duce până la respectiva cruce. De acolo se formează o răspântie care poartă paşii călătorului în două zări. Crucea stă semeaţă, înconjurată de patru pereţi betonaţi, pe care au fost desenate chipuri de sfinţi, informează adevărul.ro.

Oamenii care locuiesc în zonă susţin faptul că această cruce este făcătoare de minuni, vindecând bolnavii. Ea ar fi fost ridicată de soldaţi în timpul celor două mari războaie mondiale, pentru ca puterea lui Dumnezeu să-i ferească de rău.

„Crucea asta am pomenit-o aici din moşi strămoşi. Da, face minuni şi vin foarte mulţi oameni să se închine la ea, mai ales atunci când sunt sărbători importante. Îi zice cruce de leac pentru că vindecă boli” declară pentru adevarul.ro Jana Cojocaru (69 de ani), o femeie a cărei gospodărie se află peste drum de crucea considerată ca având puteri vindecătoare.

Despre puterile crucii de a-i scăpa de boală pe cei căzuţi la pat ştie şi Marin Ignat (63 de ani). Omul a văzut cu ochii lui cum oamenii vin şi se închină cu ochii în lacrimi la crucea din Sudiţi.

 Acei oameni care nu postesc nici măcar miercurea şi vinerea în familie, niciodată nu pot să aibă ajutorul lui Dumnezeu! Motivul nebunănuit:

Postul în familie aduce mari realizări

Acei oameni care nu postesc nici măcar miercurea şi vinerea niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă, nu pot să aibă ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne ajută în viaţă când Îi cerem ajutorul, dar numai dacă reuşim să facem cât de cât un efort, pe măsura puterilor noastre omeneşti.

Pentru a trăi viaţa în mod normal, fără abuzuri, fără ignorarea şi încălcarea drepturilor membrilor societăţii, omenirii i s-au impus tot timpul anumite legi morale, religioase, pentru disciplinare. În creştinism, pentru disciplinarea noastră sufletească şi trupească, avem lăsat de către Sfinţii Părinţi legea postului trupesc şi sufletesc. Există cele patru posturi mari de peste an, cât şi zilele de miercuri şi de vineri. În aceste zile nu trebuie să mâncăm lapte, brânză, carne, ouă, pentru terapia trupească, ce la rândul ei produce terapia sufletească, adică înfrânarea de la toate poftele păcătoase ce le putem face cu cele cinci simţuri ale noastre.

Postul mai are şi un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu fiinţa noastră întreagă, trupul şi sufletul.

Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Acei oameni care nu postesc nici măcar miercurea şi vinerea niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă, nu pot să aibă ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne ajută în viaţă când Îi cerem ajutorul, dar numai dacă reuşim să facem cât de cât un efort, pe măsura puterilor noastre omeneşti.

Postul în familie aduce cele mai mari realizări: alungă ispitele, dă înţelegere şi dragoste între soţi, izbăveşte de duşmani, dă înţelepciune şi luminare de minte celor care studiază, îndepărtează vrăjitoriile şi toate duhurile satanei necurate din casă, izbăveşte de patimi şi boli, curăţă păcatele şi ne dă mântuire. A ţine miercurea şi vinerea post în casă este o regulă minimă creştină. Dacă nu o ţinem pe aceasta, niciodată nu putem ajunge la lucruri mari duhovniceşti sau la o simţire creştină matură.

 

error: Content is protected !!