De ce a îngăduit Domnul existenţa săracilor?

De ce a îngăduit Domnul existenţa săracilor?

De ce a îngăduit Domnul existenţa săracilor? Pentru binele tău, pentru a-ţi putea ispăşi păcatele şi a te curăţa de ele, fiindcă „milostenia va curăţa păcatele” (Sirah 3, 29).

Pentru a ţi-i face pe săraci rugători pentru tine, pentru ca Domnul să se milostivească de tine, fiindcă „cei milostivi se vor milui” (Matei 5, 7). De ce a îngăduit Domnul să existe în lume săraci? Printre altele, fiindcă nici pe tine nu te poate face drept, chiar dacă asta ţi-i dorinţa.

Dumnezeu putea să ne facă îndestulaţi în toate şi chiar bogaţi, dar atunci L-am fi uitat cu toţii, ar fi sporit şi mai mult în lume trufia, invidia, răutatea şi celelalte asemenea. Şi cât te-ai mai fi fălit dacă Domnul ar fi făcut să te afli îndată printre drepţii Săi! Dar păcatul te smereşte, arătându-ţi cât eşti de neputincios şi de mârşav şi că ai nevoie mereu de Dumnezeu şi de harul Său.

Iar săracul se smereşte prin sărăcie şi prin dependenţa de alţii. Dacă săracii se vor îmbogăţi, mulţi, foarte mulţi dintre ei vor uita de Dumnezeu, îşi vor uita şi binefăcătorii, îşi vor pierde sufletele din pricina luxului lumii acesteia. Iată cât de nocivă este bogăţia şi cum întunecă ea ochii inimii!

Sfântul de Ioan Kronstadt

E ziua de Naştere a Maicii lui Dumnezeu! Spune cu credinţă această rugăciune de mângâiere la Maica lui Dumnezeu ca să-ţi îndeplinească dorinţa! Aprinde o lumânarea la icoana ei şi roagă-te aşa:

Nepătată, neîntinată, fără prihană, Preacurată Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă, Stăpână, care pe Dumnezeu-Cuvântul, prin preaslăvită naşterea ta cu oamenii L-ai unit şi firea cea lepădată a neamului nostru cu cele cereşti ai împreunat-o; ceea ce eşti singură nădejdea celor fără de nădejde şi celor biruiți ajutătoare; grabnică folositoare celor ce aleargă la tine şi tuturor creştinilor scăpare;

nu te scârbi de mine, cel păcătos şi întinat, care cu urâte gânduri şi cu cuvinte şi cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut, şi prin lenea dulceților vieții cu voia rob m-am făcut; ci, ca ceea ce eşti Maica iubitorului de oameni Dumnezeu, cu iubirea de oameni, milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi întinatul, şi primeşte rugăciunea mea, ce se aduce ție din buze necurate; iar pe Fiul tău şi Stăpânul nostru şi Domnul cu îndrăznirea ta ca o Maică cuprinzându-L, roagă-L să-mi deschidă şi mie milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunătății Sale!

Şi trecând greşelile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăință şi lucrător poruncilor Sale iscusit să mă arate. Şi fii lângă mine pururea ca o milostivă, milosârdă şi iubitoare de bine. Întru această viață de acum, caldă folositoare şi ajutătoare, năvălirile potrivnicilor oprindu-le şi la pocăință îndreptându-mă. Şi în vremea ieşirii mele, ticălosul meu suflet păzindu-l şi întunecatele chipuri ale viclenilor diavoli departe de acesta izgonindu-le. Şi în ziua înfricoşătoarei judecăți de chinurile cele veşnice izbăvindu-mă şi slavei celei negrăite a Fiului tău şi Dumnezeului nostru moştenitor pe mine arătându-mă.

Pe care să o şi dobândesc, Stăpâna mea, Preasfântă de Dumnezeu, Născătoare, prin mijlocirea şi sprijinul tău. Cu harul şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului tău, a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viață făcătorul Duhul Lui, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!