Se spune că deznădejdea omului este cea mai mare bucurie a diavolului. Și ce dacă avem în viață tot felul de întâmplări mai puțin fericite? Nu trebuie să ne pierdem speranța, pentru că aceștia sunt pașii mărunți pe care îi facem spre mântuirea sufletelor noastre. Iar Dumnezeu nu îl va lăsa niciodată la greu pe omul bun. Iată mai jos cea mai frumoasă pildă despre bunătate…
“Dă întâi fraților tăi, ca să nu-și facă inimă rea, iar cu ceilalți fă ce vrei”
După ce tatăl unui bărbat a trecut la cele veșnice, frații săi mai mari s-au apucat să împartă averea, respectiv terenurile care au rămas. Numai că la un moment dat aceștia au început să se încaiere și să-și arunce vorbe de ocară, iar tânărul, fiind cel mai mic, nu a îndrăznit să facă nimic, gândind că dacă i se va da ceva, va primi cu inima deschisă, iar dacă nu se va întâmpla asta, nu se va supăra.
Terenurile care i-au revenit lui după împărțire, erau pline de nisip, iar bărbatul nu știa ce să facă pentru că nu putea să cultive nimic. Neavând cu ce să-și întrețină familia, acesta a plecat în țări străine pentru a găsi de lucru ca să-și întrețină familia.
După mulți ani de muncă, acesta s-a întors în țară și a văzut că pe o parte și pe cealaltă a terenului său plin de nisip s-au ridicat două mari hoteluri și amândoi proprietarii voiau să-i cumpere terenul.
Prețul pe care l-a primit a fost de câteva sute de milioane. Speriat de suma aceasta, bărbatul a mers la duhovnic să-l întrebe ce să facă cu banii.
Răspunsul preotului i-a făcut sufletul să vibreze: “Dă întâi fraților tăi, ca să nu-și facă inimă rea, iar cu ceilalți fă ce vrei”. Asta pentru a nu avea între ei pomenire de rău…
Rostită cu sufletul curat, Rugăciunea către Sfânta Irina este de mare ajutor în perioadele grele ale vieții!
Când citiți rugăciunea sfintei Irina, este indicat să aprindeți două lumânări!
“Cu umilinţa inimii şi cu evlavie venim noi, păcătoşii şi săracii, către tine. Sfântă slăvită fecioară şi Mare Muceniţă Irina, tu ești albina lui Hristos cea mult lucrătoare. Care pe cuvintele Sfântului Duh, cele luminate şi mai dulci decât mierea şi fagurele, pe buzele tale le-ai purtat.
Și prin a lor dulceaţă şi lumină multe suflete ai îndulcit şi ai luminat. Auzi-ne şi pe noi, nevrednicii, cei întristaţi şi apăsaţi de conştiinţa mulţimii păcatelor noastre. Care, prin a noastră nesimţire şi lenevire, sporesc şi se întăresc. Și ca o rugină veche, prin obişnuinţă, cheltuiesc şi strică în toată vremea tăria şi frumuseţea sufletelor noastre.
Şi de aceea, te rugăm pe tine, porumbiţa lui Hristos cea curată şi preablândă. Prin sfântă neprihănire ai zburat de pe pământ către acoperământul cerescului Vultur. Nu ne uita pe noi cei nemernici şi cu totul neputincioşi. Care ne zbatem, zăcând jos în această vale a plângerii şi a ispitirii, şi care îndrăznim a te pune pe tine mijlocitoare, sfântă fecioară, către Preabunul şi Preacuratul tău Mire, Hristos. Ia aminte la toţi cei care cu credinţă şi cu dragoste alergăm către tine la vreme de necaz şi de primejdii.
Sfântă Irina, roagă-te pentru noi!
Ştim că tu ai mare îndrăzneală către Preabunul nostru Mântuitor, pentru a Cărui dragoste ţi-ai pus sufletul tău; de aceea credem fără de îndoire că la toată cererea spre folosul nostru vei fi ascultată de Preamilostivul Dumnezeu pe Care roagă-L să ne povăţuiască pe noi pe calea mântuirii şi să ne sprijinească cu darul Său la vreme de ispite şi de încercări şi să ne acopere cu a Sa milă de toate primejdiile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi.
Să ne trimită frica Sa în inimile noastre, că prin ea să vieţuim cu trezvie şi cu luare aminte, spre a scăpa de veşnicele munci şi a dobândi bucuria cea necuprinsă de minte şi fără de margini şi să slăvim împreună cu tine, Sfântă fecioară, pe Dumnezeul nostru, Cel închinat în Sfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin!”.