„Fericiţi cei săraci cu duhul“, „Crede şi nu cerceta“, „Cere şi ţi se va da“ – înţelesurile ascunse ale Bibliei. Cum să fii cu adevărat un bun crestin- explicaţiile preoţilor

„Fericiţi cei săraci cu duhul“, „Crede şi nu cerceta“, „Cere şi ţi se va da“ – înţelesurile ascunse ale Bibliei. Cum să fii cu adevărat un bun crestin- explicaţiile preoţilor

Multe dintre sintagmele folosite în viaţa de zi cu zi provin din Biblie. Mulţi dintre noi, creştinii, nu cunoaştem, însă, ce înţelesuri ascund cele mai frumoase cuvinte ale omenirii, cele din Cartea Sfântă. Ce înseamnă „Bate şi ţi se va deschide“, „Fericiţi cei săraci cu duhul“ sau „Crede şi nu cerceta“? Un preot din Constanţa a explicat, pentru „Adevărul“, tainele ascunse ale Bbliei.

Parintele creştin-ortodox Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“ şi unul dintre cei mai notorii preoţi ai BOR, a explicat zece dintre cele mai cunoscute pilde ale Bibliei, dar şi sintagme intrate în vocabularul curent al creştinilor, ca expresii din Cartea Sfântă.

Cuvintele simple folosite în Biblie ascund, însă, înţelesuri greu de pătruns, dar esenţiale pentru mintea şi sufletul creştinilor.    Fericiţi cei săraci cu duhul Contrar aparenţelor, sărăcia de duh nu este legată de prostie. Eugen Tănăsescu spune că aici este vorba mai mult despre smerenie.

Cei săraci cu duhul sunt oamenii lipsiţi de mândrie. Opusul acestei situaţii este aceea în care omul este plin de sine.

Crede şi nu cerceta Nicăieri în Biblie nu apare această sintagmă, dar oamenii care au ceva de spus despre biserica sunt convinşi că acesta este îndemnul preoţilor.

Părintele Tănăsescu spune că formula corectă este „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Aceasta este replica pentru «Crede şi nu cerceta». Constituie un îndemn la desăvârşire şi o promisiune că orice strădanie va fi răsplătită“   Să nu faci ce face popa, ci ce zice popa Aceastp expresie vine chiar de la cuvintele lui Iisus Hristos care vorbea despre preoţii Vechiului Testament.

„Pe toate câte vă vor spune faceţi-le şi păziţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi, că ei spun, dar nu fac“.    Eugen Tănăsescu mărturiseşte că acest fariseism este criticat, de obicei, şi printr-o altă expresie – „Credinţa fără fapte este moartă“. Credinţa şi virtuţile, în general, nu trebuie doar declarate, ci şi finalizate în lucrarea faptelor bune.   Banul e ochiul dracului Nu regăsim nici această sintagmă în Biblie, chiar dacă unii o folosesc atunci când vorbesc despre apucăturile unor apropiaţi ai bisericii. Preotul constănţean crede că sintagma este una de origine populară şi ea este derivată din formula biblică „iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor“.

Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi vi se va ierta. Părintele Tănăsescu spune că în cazul de faţă avem de a face cu o demonstraţie de dreptate a lui Dumnezeu. „Tot El spune «Căci cu ce măsură măsuraţi, cu aceea vi se va măsura». Sau în altă formă, «precum voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea faceţi-le şi voi lor», exprimată şi prin popularul: „ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”.

Iar iertarea, ca act uman, este fundamentată tot prin expresii celebre, care arată iubirea divină: “Iertate sunt păcatele tale” şi „iartă-i, că nu ştiu ce fac“, a expicat preotul constănţean.   Dumnezeu este iubire Iubirea este fundamentul întregii existenţe, iar lipsa ei este iadul. Iadul este lipsa lui Dumnezeu. Preotul spune că de aici au apărut îndemnurile la iubire, ca factor al armoniei sociale.

„Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc”.  Fundamentul acestui tip de comportament este tot biblic, demonstrând iubirea lui Dumnezeu pentru toţi: „fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi face să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.“   Paiul din ochiul fratelui tău versus bârna din ochiul tău  O zicală veche românească spune „Cum de vezi paiul din ochiul fratelui tău, dar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?“ Părintele spune că ea se referă la făţărnicia sau ipocrizia care determină pe cineva să fie foarte critic cu ceilalţi, dar nu şi cu el.

..strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!

Părintele Tănăsescu este de părere că această sintagmă exprimă „pierderea în detalii, criticismul exagerat, chiţibuşăreala şi mărunţişul exagerat, la pierderea (ratarea) înţelegerii corecte (a fondului) unei probleme. Românii au şi o altă expresie: „nu mai vedem pădurea de copaci“, mai spune Eugen Tănăsescu.

Dacă ochiul tău e curat, tot trupul tău va fi luminat; dar dacă ochiul tău e rău, tot trupul tău va fi întunecat Preotul spune că aici ar fi vorba despre ochiul interior, adică sufletul, care este esenţial pentru înţelegerea corectă.

„Consecinţa socială negativă a acestui principiu este conţinută într-o altă expresie celebră: “dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă“. Finalmente, mai rău decât răul e propagarea lui“, explică Eugen Tănăsescu.

Omul este chipul lui Dumnezeu

Ultima sintagmă explicată de preotul constănţean este una cât se poate de simplă. Părintele Eugen Tănăsescu este convins că ea exprimă natura spirituală a omului, dornică de iubire şi desăvârşire.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!