Mare sarbatoare – Inaltarea Domnului 2018. In ce zi pica sarbatoarea anul acesta. Traditii si superstitii

Mare sarbatoare – Inaltarea Domnului 2018. In ce zi pica sarbatoarea anul acesta. Traditii si superstitii

Inaltarea Domnului 2018. Potrivit credintei ortodoxe, la 40 de zile de la Invierea lui Iisus Hristos, romanii sarbatoresc Inaltarea Domnului. In aceasta zi se inrosesc oua, se pregatesc bucate, intocmai ca la masa de Pasti, iar salutul este „Hristos s-a inaltat! – Adevarat s-a inaltat!”. Anul acesta, marea sarbatoare pica pe data de 10 mai la catolici si pe 17 mai la ortodocsi.

TRADITII SI SUPERSTITII DE INALTAREA DOMNULUI:

Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara.

Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.

In aceasta sfanta zi, in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare. Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

De Inaltarea Domnului se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana. O vorba din batrani spune ca pentru a avea recolta bogata, semanatorile se fac pana in ziua de Inaltare.

Sfant pustnic de la Muntele Athos: „Cand esti bolnav, sa nu faci nimic. Sa spui numai aceste 3 cuvinte”

– Gheronda, in ultima vreme am probleme cu inima, si ma tem sa nu patesc ceva.
Nu te teme, toti trebuie sa avem ceva, pentru ca daca avem ceva, atunci stam la picioarele lui Hristos, si-L rugam ca sa ne ajute.

– Gheronda, va rog, rugati-va pentru mine ca sa ma fac bine.

Nu-ti este de folos sa faci rugaciune pentru aceasta. Daca faci rabdare cu credinta in Dumnezeu, vei primi pensie de la Serviciul de Asigurari al lui Dumnezeu.

Odata un bolnav il ruga pe Sfantul Pantelimon sa-l faca bine, insa Sfantul nu-l vindeca. Acela insa a continuat sa-l roage. In cele din urma s-a vindecat.

Dar cand a murit si a mers in cealalta viata, a vazut ca din pricina ca se vindecase, a pierdut multe cununi. Atunci i-a spus Sfantului Pantelimon: “De ce m-ai vindecat, daca ai stiut ca voi pierde cununile”? (Iata cum nici o rugaciune nu ramane neimplinita cand o facem cu credinta si cu toata inima.)

– Gheronda, in ceea ce priveste sanatatea, pana in ce punct trebuie sa ma las in mainile lui Dumnezeu?

Mai intai sa te incredintezi lui Dumnezeu, si apoi sa te incredintezi omului, medicului.

– Cum trebuie sa infruntam insa o boala grea?
Inainte de a ne incredinta medicilor, sa premearga rugaciunea, privegherea, ca sa ajute Dumnezeu, si sa-i lumineze pe medici. Puneti si putin untdelemn sfintit, beti putina agheasma, cititi vreun psalm.

– Gheronda, din pricina bolii, nu-mi pot indeplini indatoririle mele duhovnicesti, si din aceasta pricina ma mahnesc.

Acum, cand esti bolnava, sa nu faci nimic, nici Doamne Iisuse, nici metanii, ci numai sa spui: Slava Tie, Dumnezeule!, si aceasta este de ajuns.
– Acum cand sunt bolnava si sufar, nu ma pot aduna in rugaciune.

In acest caz, rugaciunea se face cu osteneala si cu durere, cu nevointa, si de aceea este auzita mai repede decat rugaciunea pe care o faci atunci cand esti sanatoasa. Sa iubim putin si durerea.

Sa iubim putin si durerea. Boala este o mare binecuvantare pentru om. Cand omul constientizeaza aceasta, o primeste cu bucurie si canta cu bucurie: „Binecuvanta-voi pe Domnul in toata vremea”.

Imi aduc aminte de batranul Gavriil de la Karulia, care avea niste dureri de nesuportat… Iar cand il cuprindeau durerile, incepea sa cante. Statea mereu intins jos. Adeseori spunea:

„Unii imi spun: «Cruce, Cruce!», dar cuie nu am. Ce fel de cruce este aceasta fara cuie?”.
– Cata vreme a tinut asta?

– Destula vreme, vreo doi ani. Era singur cu desavarsire. Si sa vedeti, in partea de jos a chiliei sale se facuse o crapatura. Iarna intra pe acolo un curent prospetel… Dar acela, in mijlocul durerilor si al frigului, psalmodia si slavoslovea pe Dumnezeu.

In boala, psalmodia (cantarea de psalmi) este medicament. Si grav bolnav sa fie cineva, si sa sufere mult, cand aude o psalmodie, il mai lasa putin durerea.

Daca va putea si el insusi sa psalmodieze putin, atunci chiar se va distra. Iata, eu in noaptea asta am suferit mult, dar am cantat la diapazon. Tot curajul pe care l-am avut, l-am dat acolo. Si stii cata putere mi-a dat aceasta pslamodie?

Sfantul Paisie Aghioritul
Sursa: „Despre rugaciune”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!