Mintea trebuie sa se pogoare in inima, ca inima este camara mintii. Aceasta-i camara de care spune Hristos: Tu, cand te rogi, intra in camara ta si roaga-te Tatalui tau intru ascuns si Tatal tau, Care vede cele intru ascuns, iti va rasplati tie la aratare.
Voi credeti ca acea camara este cea de lemn, casa? Daca o luati asa, o luati dupa litera. Ori aici dumnezeiestii Parinti inteleg cu totul altfel:
Trei usi ai de incuiat cand te rogi: usa cea de lemn, pentru oameni; usa buzelor, pentru cuvinte, ca sa nu graiesti cu nimeni decat cu Dumnezeu; si usa inimii, pentru duhuri, ca sa te pogori cu mintea in camara inimii. Ca inima este camara mintii.
Sa ne rugam cu Parintele Cleopa!
In Legea darului, inca de la inceputul slujirii Mantuitorului, Prea Sfantul Dumnezeu S-a aratat ca fiind un Dumnezeu in trei fete, sau in trei ipostasuri. Chiar de la Botezul Mantuitorului S-a aratat Sfanta Treime la Iordan.
Caci Parintele a zis de sus: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit“ (Matei 3, 17), Duhul Sfant a pogorat in chip de porumb[el], iar Fiul, intrupat in firea noastra, era in apele Iordanului. Iata de ce Biserica canta: „In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii s-a aratat“. [.]
Dar care sunt oare rugaciunile cele mai potrivite pentru Sfanta Treime? [.] Cea dintai rugaciune, cea mai scurta si mai mantuitoare, este aceasta, pe care o auziti mereu in Biserica: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh“.
Acesta e prima rugaciune catre Sfanta Treime si cea mai scurta si mai dreapta in continutul ei dogmatic, pentru ca prin aceste cuvinte slavim persoanele Sfintei Treimi deopotriva: intai pe Tatal, pricina; al doilea, pe Fiul, Cel nascut mai inainte de toti vecii; al treilea, pe Duhul Sfant, Care de la Tatal purcede, fiind de un scaun si de o fiinta cu Fiul si cu Tatal.
Si care este rugaciunea de cerere cea mai scurta catre Sfanta Treime? Rugaciunea incepatoare: „Prea Sfanta Treime, miluieste-ne pe noi“. Sa o zicem aceasta mereu, acasa si pe drum:
„Prea Sfanta Treime, miluieste-ma pe mine, pacatosul (sau pacatoasa)“. Si iarasi: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh“. Acestea le poti zice oricand; si facand asa, te rogi Prea Sfintei Treimi cu rugaciune dreapta si preaputernica.
Dar mai este o rugaciune – nu tare lunga si foarte dreapta in continutul ei dogmatic – alcatuita de Sfintii Parinti ai Bisericii din vechime: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi“.
Cand zicem „Sfinte Dumnezeule“, ne adresam Tatalui; cand zicem „Sfinte tare“ – Fiului; cand zicem „Sfinte fara de moarte“ – Duhului Sfant.
Iar la urma, zicand „Miluieste-ne pe noi“, ne inchinam tuturor persoanelor Sfintei Treimi deopotriva, ca Unui Singur Dumnezeu in Treime. Si de aceea aceasta cantare exprima insusi miezul credintei noastre.
Iubitii mei frati, in incheiere va spun numai: oriunde mergeti pe drum, oriunde stati, ziceti catre Sfanta Treime, cu glas sau in gand:
„Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant. Treime Sfanta, slava Tie!“, si apoi: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi“, iar la urma: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh“. Amin.