Părinte, spuneţi-ne un cuvânt despre războiul nevăzut!
Când faceţi rugăciunea sunt mii de gânduri care vă asaltează. Când stai la televizor în faţa unui film, două ceasuri nu te mişti de acolo şi mintea ta nu mai fuge. Stai acolo şi te uiţi la ce se întâmplă.
Dar încearcă să spui Tatăl nostru şi ai să vezi că o mie de gânduri o să îţi treacă prin minte. Tatăl nostru îl spui într-un minut şi-ţi trec o mie de gânduri prin minte… Zici că nu sunt gânduri păcătoase? Este adevărat, unele gânduri nu sunt păcătoase, pentru că demonul vrea să facă orice din tine, numai să nu spui rugăciunea.
În timp ce spui „pâinea noastră cea de toate zilele”, îţi vine în minte că nu ai luat pâine de la magazin, sau te întrebi cât o fi ceasul, sau dacă afară plouă, sau ninge, sau e soare. O mie de gânduri inocente, dar ele toate au rolul satanic de a te îndepărta de la atenţia rugăciunii.
Aşa că nu spuneţi: „gândurile mele au fost gânduri simple, copilăreşti”. Sunt copilăreşti, dar substratul lor este foarte adânc. Cele mai multe fapte pe care le facem noi sunt fapte rele. Mai puţine sunt cele bune, pentru că răul este foarte imaginativ. Uită-te la un om rău câte născoceşte ca să facă rău, câtă elaborare mintală iroseşte ca să-şi închipuie răul, câte mijloace are prin care face păcatul, prin care loveşte… Pe când omul bun este foarte simplu. El ştie că face binele şi îl face. Nu se omoară ca să inventeze tot felul de sisteme ascunse şi subterane.
Întoarce-te la Dumnezeu, căci Dumnezeu te aşteaptă.
Părintele Gheorghe Calciu
Extras din ”Cuvinte vii”, Ed. Bonifaciu, 2009, pag. 43
Pr. Cleopa Ilie: „De vom face așa, vom duce aici viață liniștită, vom avea timp mai mult de rugăciune, și vom fi fericiți și pe pământ și în cer”
În zadar alergăm fără rost după lucruri nefolositoare care pier o dată cu noi. Ba niciodată nu dorm nici nu avem nici sfinte sărbători nu ne mai ținem nici la biserică nu ne găsim timp să mergem, nici nu ne rugăm nici acasă nici cărți sfinte nu citim, nici cei bolnavi nu cercetăm nici cea mai grabnică moarte și de judecata lui Dumnezeu nu ne mai aducem aminte. Toți doresc cât mai multe. Toți văd averi, cinste, sănătate și viață fericită. Dar de faptele creștinești, de rugăciune, de iertare, repetare și de Dumnezeu aproape toate uităm.
De aceea este în lume atâta suferință și sunt atâtea boli și certuri în familie, pentru că am uitat de Dumnezeu. Am uitat de poruncile Lui, de dragostea Lui, de Biserica Lui, de învățăturile mântuitoare ale Sfântului Evanghelii, punând nădejdea numai în mâinile, în mintea și în mândria noastră. Poate de aceea mulți creștini nu au adevărat ritm și mulțumire sufletească.
Să ne întoarcem din nou la Dumnezeu, la rugăciune, la lucrarea faptelor bune. Dumnezeu ne așteaptă. Să nu ne mai mândrim cu mintea noastră, să nu ne punem nădejdea în mâinile noastre, nici în viața aceasta trecătoare. Ci numai în Dumnezeu să credem, în El să nădăjduim, Lui numai să Ne închinăm, la Biserica lui Cristos să mergem cât mai des și prin repetare și viața creștină să lucrăm ogorul nostru de salvare.
În toate cele bune să fim primul. Și la lucrul mâinilor și la biserică și la milostenie și la post și la rugăciune. Cu mâinile să lucrăm, dar cu mintea să ne rugăm. Cu picioarele să călătoream pe calea vieții, dar cu limbajul să vestesc Dumnezeu și să oferim sfaturi duhovnicești. Să creștem copiii în frica lui Dumnezeu, să trăim în pace cu iubitorii de pace, iar cei răi, răzvrătitori, eretici și robii de patimi să ne ferim, ca să nu fugim în cursa lor. Să nu ne biruim nici de îndurări, nici de bucurie și ocară a oamenilor, nici de beția sau de nenorocirea nenorocirii, nici de mulțimea îngrijitorilor de pe pământ care domnesc astăzi lumea.
Noi vom face așa, vom duce aici viață liniștită, vom avea timp mai mult de rugăciune, și vom fi fericiți și pe pământ și în cer. Atunci vom putea canta impreuna cu proorocul David: “Bogatii au scapat si au flamandit, iar cei ce cauta pe Domnul nu vor lipsi de tot binele” (Psalmii 33, 10). Amin.
Părintele Cleopa Ilie
Extras din “Predici la duminicile de peste an”
sursa: ganduridinierusalim.com