Paștele Blajinilor, sărbătoarea celor plecați în veșnicie. Când are loc în acest an și ce trebuie să faci în această zi

Conform tradiţiei din popor, în lunea care urmează duminicii Tomei se sărbătoreşte Paştele Blajinilor. În zonele rurale, în zona Bucovinei, oamenii mai folosesc si denumirea de Rohmani.

Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului. Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi. <>, potrivit. folcloristului Florea Marian Simion.

Cine sunt blajinii Tradiţia populară spune că blajinii ar fi printre primii oameni de pe pământ, care trăiesc doar 30 de zile pe an cu femeile lor, în scopul procreaţiei. Despre blajini se spune că sunt incapabili să facă rău cuiva, întrucât trăiesc doar în rugăciune şi post, dar eu nu cunosc cu adevărat ziua în care se sărbătoreşte Paştele, fiind anunţaţi despre eveniment de oameni.

„Blajinii“ sunt entităţi mito-folclorice despre care se povesteşte că trăiesc pe „Tărâmul Celălalt”, în „Ostroavele Albe ale Apei Sâmbetei”, râu mitic aflat la horarul dintre cele două lumi. Li se mai spune „Rogmani” (Moldova), „Ragmani” (Maramureş), „Rohmani“ (Bucovina), sau „Rugmani” (Năsăud) şi se crede că s-au întrupat din sufletele curate ale copiilor morţi nebotezaţi sau că ar fi descendenţi ai oamenilor primordiali prezenţi la facerea lumii şi că, încă de pe atunci, susţin stâlpii Pământului.

Singurul moment din an când oamenii pot comunica cu „Blajinii“ este cel pascal. Atunci tinerele fete neajunse la pubertate şi femeile „iertate” aruncă coji de ouă roşii pe apele curgătoare, pentru ca o săptămână mai târziu, şi anume în a doua luni după Paşte, aceste fiinţe enigmatice să primească vestea Învierii Mântuitorului.

Îi poţi auzi cum se bucură de sărbătoare lipind urechea de pământ, însă preţul pe care îl vei plăti este pe măsură: vei rămâne surd pe viaţă. În poveştile populare, „Blajinii” sunt blânzi, înţelepţi şi pururi fericiţi, nu cunosc războiul, răul, ura, minciuna iar rugăciunile lor ţin omenirea întreagă.

Bucuria Învierii, frumuseţea şi rânduielile pascale sunt răspândite şi în cimitire, într-o sărbătoare a neuitării celor plecaţi în veşnicie. Mormintele sunt pregătite din vreme, iar gospodinele vor umple din nou coşurile cu ouă închistrite, pască şi cozonaci. Pentru că şi pentru blajini vine Paştele.

În credința populară, în lunea după duminica Tomei se sărbătorește Paștele Blajinilor. „Blajinii” fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Preocupările acestora sunt postul și rugăciunile pentru cei vii.

Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului. În acest an, va fi în 17 aprilie. Tradiţia populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi. În această zi nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: uitații, neștiuții, albii.

Blajinii mai sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.

Există credința că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Acestia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.

În unele zone ale țării, preoții sunt chemați în această zi să săvârșească o slujbă pentru sufletele celor răposați. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni și întind mese festive în cimitir sau lângă biserică. Se spune că prin această slujbă, sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit.

Sursa: ziarullumina.ro

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!