Ori de câte ori v-ați rugat Domnului să vă împlinească dorințele, ați primit răspuns, nu-i așa? Dar de câte ori i-ați mulțumit pentru binefacerile primite? Dacă nu ați apucat să faceți acest lucru până acum, faceți această rugăciune de mulțumire către Dumnezeu!
Vă va fi de mare folos pe viitor…
“Doamne, dă-mi înţelegere, dă-mi cunoaştere, învaţă-mă, Doamne, şi pe mine să fac poruncile Tale! Chiar dacă am păcătuit ca om mai presus de orice om – Tu ştii aceasta! -, dar prin mila Ta până în măruntaiele Tale, Dumnezeul meu, ai avut milă de mine cel sărac şi orfan în lume, şi ai făcut, Stăpâne, ceea ce numai Tu ştii: despărţindu-mă, Milostive, de tată şi de fraţi, de rude şi prieteni, de pământul naşterii,
de casa mea strămoşească, scoţându-mă dintre ei ca dintr-un Egipt întunecos, ca adâncurile iadului – căci aşa mi-ai dat mie, smeritului Tău rob, să gândesc şi să vorbesc cu înţelegere despre acele lucruri, luându-mă şi ţinându-mă cu mâna Ta cea înfricoşătoare, m-ai dus la cel care ai binevoit să fie părintele meu pe pământ şi m-ai aruncat la picioarele lui şi în braţele lui.
Şi acela m-a adus la Părintele Tău, Hristoase al meu, şi la Tine prin Duhul – o, Treime, Dumnezeul meu! – pe mine care plângeam ca fiul cel destrăbălat şi cădeam la Tine, Cuvinte, cum ştii Tu însuţi că m-ai învăţat, şi nu ai socotit lucru nevrednic să mă numeşti fiu al Tău. O, gură nevrednică şi buze întinate. O, cuvânt al unei limbi sărmane care nu ştie să Te laude,
să-Ţi mulţumească şi să grăiască binefacerile Tale pe care le-ai făcut pentru mine, orfanul şi străinul, căci sunt străin pe pământ; căci cei ai Tăi sunt străini de lume, iar cele ale Tale şi alor Tăi ochii nu le pot vedea, limba nu le poate grăi, nici lumea nu le poate încăpea. De aceea, Stăpâne, lumea ne; urăşte, ne prigoneşte, bârfeşte, invidiază, înnebuneşte şi ne ucide şi, căzând în acestea, face toate împotriva noastră.
Iar noi, smeriţii robii Tăi, suntem, precum ai binevoit, tari în slăbiciune, bogaţi în sărăcie, bucurându-ne în orice necaz ca unii ce suntem în afara lumii. Noi, Stăpâne, suntem cu Tine, iar lumea are doar trupul nostru. Se înşeală deci orbul care are doar puţin lut, fără să-l fi câştigat nici măcar pe acela; căci la trâmbiţa de pe urmă îl va da înapoi, precum ai făgăduit, şi pe acesta devenit duhovnicesc, şi atunci va avea drept câştig împreună cu cei de un cuget cu el şi cu orbii prieteni ai lumii doar relele sale.
Amin.”
Părintele Iustin Pârvu: “Rugăciunea mamei este mai puternică decât cea a preotului”
Chiar dacă a trecut la cele sfinte la 14 iunie 2014, se spune că oricine ajunge la mormântul său și se roagă își îndeplinește orice dorință. Iată câteva cele mai importante sfaturi pentru mame, pe care acesta le-a lăsat întru eternitate.
Rugăciunea mamei nu are egal pe pământ
“Mama îl face pe prunc om, ea îi arată calea, ea i-l relevă pe Dumnezeu. Familia frumoasă, închegată, înţeleaptă în comportament, este cea care dă schimbul de mâine pentru orice societate. Rugăciunea mamei pentru pruncii ei este mai puternică şi mai ascultată decât chiar rugăciunea preotului.
La un părinte tot venea o femeie să plătească pentru ca să i se întoarcă băiatul plecat de acasă, pierdut în lume… I-a zis părintele: Mă, ai plătit la biserici de-l poţi cântări în bani…! Mai bine roagă-te pentru el, şi o să se întoarcă.
Rugăciunea mamei nu are egal pe lumea asta. Mai mult decât atât, spune părintele Pârvu o mama trebuie să se implice în viața copilului său, să-I permită să greșească, nu să se transforme în cel mai mare critic al său, să-I ofere copilului încredere, iar atunci când acesta are probleme să se roage cu toată ființa ei, iar toate problemele se vor rezolva.”
Cea mai puternică rugăciune a mamei pentru copilul său!
“Dumnezeule, Ziditorule al tuturor făpturilor! Adăugând milă peste milă, m-ai făcut vrednică să fiu mamă, bunătatea Ta mi-a dăruit copii, şi îndrăznesc să spun că ei sunt copiii Tăi, fiindcă le-ai dat fiinţă, i-ai făcut vii înzestrându-i cu suflet nemuritor, i-ai renăscut prin botez spre viaţa cea potrivită cu voia Ta, i-ai înfiat şi i-ai primit în sânul Bisericii Tale.
Doamne! Păzeşte-i în har până la sfârşitul vieţii lor, învredniceşte-i să se împărtăşească de Tainele legământului Tău, sfinţeşte-i cu adevărul Tău, ca să se sfinţească în ei şi prin ei sfânt numele Tău! Trimite-mi ajutorul Tău haric ca să îi cresc spre slava numelui Tău şi folosul aproapelui! Dă-mi în scopul acesta răbdare şi putere!
Doamne! Dă-mi înţelepciune ca să întipăresc cu trăsături de neşters în inima şi în mintea copiilor mei frica de întovărăşirea cu cei ce nu ştiu de frica Ta, să le insuflu îndepărtarea de orice însoţire cu cei nelegiuiţi, ca să nu ia aminte la împreună-vorbirile cele putrede, să nu fie abătuţi din calea Ta de pildele cele rele, să nu se smintească de faptul că uneori calea nelegiuiţilor propăşeşte în lumea aceasta!
Dumnezeule Atotbune! Fă-mă mamă care se veseleşte de copiii săi, ca să îmi fie bucurie în toate zilele vieţii mele şi sprijin la bătrâneţe. Învredniceşte-mă să mă înfăţişez împreună cu ei la Înfricoşătoarea Ta Judecată nădăjduind în milostivirea Ta şi să zic cu nevrednică îndrăznire:
„Iată eu şi pruncii pe care i-ai dat mie, Doamne!”, ca împreună cu ei, preaslăvind bunătatea Ta cea nepovestită şi iubirea Ta veşnică, să preaînalţ preasfânt numele Tău, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, în vecii vecilor. Amin”.