O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toți sfinții, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toți izbăvește-ne și de chinurile veșnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Îngerii din cer… și Condacul întâi: O, de trei ori fericită…
***
Sinaxar 21 septembrie
Odovania praznicului Înălţării Sfintei Cruci; Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona
Sfântul Codrat a fost ucenic al Apostolilor Domnului. După tradiţia Bisericii, el a propovăduit Evanghelia în mai multe locuri, dar mai ales în Atena, unde a fost şi episcop. Pentru apărarea creştinilor persecutaţi, el a scris cel dintâi o Apologie adresată împăratului Adrian (117-138), când acesta era în Atena, în anul 124. Sfântul Codrat a arătat popoarelor calea cea dreaptă a credinţei, surpând jertfele păgâneşti şi închinarea la idoli şi aducând pe mulţi la Hristos. Dar păgânii au reuşit să-l îndepărteze pe Sfântul Apostol Codrat de turma sa din Atena, lovindu-l cu pietre, ca pe Sfântul Arhidiacon Ştefan.
Sfântul Codrat a fost păzit viu, cu harul lui Hristos, şi a mers să propovăduiască în Magnezia. Fiind prins apoi de păgâni, a fost supus la felurite alte chinuri, până ce, sfârşit de puteri, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, primind de la Hristos cununa mucenicilor. Astăzi pomenim şi pe Sfântul Proroc Iona, care a fost trimis de către Dumnezeu să îndemne pe niniviteni la pocăinţă şi care a stat trei zile în pântecele chitului şi apoi a fost aruncat pe ţărm.
Femeia aparține în întregime familiei
Îndepărtarea mamei de familie pentru a câştiga bani este una dintre nenorocirile cele mai mari pentru un copil, dar şi pentru întreaga familie, este o încălcare a integrităţii şi a unităţii familiei.
După porunca Domnului, soţul trebuie să întreţină familia. Iată de ce el nu poate petrece mult timp cu ea. Pe când mama este datoare să aparţină în întregime familiei şi copiilor. Şi chiar în creşterea copiilor şi în grija pentru familie se cuprinde datoria ei faţă de Dumnezeu, față de stat, de societate si față de soț.
Îndepărtarea mamei de familie pentru a câştiga bani este una dintre nenorocirile cele mai mari pentru un copil, dar şi pentru întreaga familie, este o încălcare a integrităţii şi a unităţii familiei. (…)
Poate că sărăcia şi nevoile trebuie acceptate, însă ele nu se compară cu durerea îndepărtării mamelor de copii.
Istoria Bisericii ne oferă numeroase exemple ale grijii deosebite a lui Dumnezeu pentru văduvele evlavioase. De aceea, nimic nu o poate îndepărta de copii pe o mamă care s-a lăsat în voia lui Dumnezeu si care caută în primul rând Împărăţia Cerurilor. Ca şi în primele veacuri creştine, o astfel de familie reprezintă o „biserică în casă”. Într-o astfel de familie, unită prin iubire, vor domni relaţii cu totul diferite decât în lumea plină de păcate şi nu va exista delimitarea generaţiilor ce nu se înţeleg între ele.
Surse: altarulcredintei.md; doxologia.ro