Rugăciunea aceasta să o spui azi dis-de-dimineață! E mare puterea Sfintei Fevronia! 25 iunie, zi cu sfântă pomenire!

Rugăciunea aceasta să o spui azi dis-de-dimineață! E mare puterea Sfintei Fevronia! 25 iunie, zi cu sfântă pomenire!

Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Fevronia

25 Iunie

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Fevronia, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Fevronia, strigă cu mare glas: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre!

Condacul 1

Adunaţi-vă, iubitorii de mucenici, din Biserica dreptmăritoare, la pomenirea mult pătimitoarei Marii Muceniţe Fevronia, cu credinţă şi cu evlavie să cerem ajutorul sfintelor ei rugăciuni şi cu duhovnicească dragoste din suflet să-i strigăm: Bucură-te, preînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

Icosul 1

Îngerească viaţă din copilărie ai petrecut în sfânta mănăstire şi ca un crin plin de mireasma Duhului Sfânt ai crescut sub îngrijirea stareţei Vriena. Pentru aceasta şi noi, nevrednicii, cinstind patimile şi sfânta ta viaţă, te lăudăm strigând aşa:

Bucură-te, ca din fragedă copilărie pe Hristos ţi L-ai ales ca Mire;

Bucură-te, că de doi ani erai când ai intrat în mănăstire;

Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai învăţat;

Bucură-te, că, din a lor citire, spre nevoinţa ta cea bună te-ai îmbărbătat;

Bucură-te, mieluşeaua care în duhovnicescul staul din fragedă vârstă ai intrat;

Bucură-te, că în livada duhovniceştilor nevoinţe bună păşune ai aflat;

Bucură-te, că sufletul tău cu apa pustniceştilor lacrimi l-ai adăpat;

Bucură-te, că prin dragoste şi nevoinţe la ceruri ai alergat;

Bucură-te, că pentru dragostea cerescului tău Mire multe lacrimi ai vărsat;

Bucură-te, că prin sfintele nevoinţe duhovniceşte ai înflorit;

Bucură-te, că floarea frumuseţii tale cu pustniceştile nevoinţe o ai veştejit;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

Condacul al 2-lea

Văzând fericita stareţă Vriena că, prin darul lui Dumnezeu, cu duhovnicească înţelepciune iscusită erai şi cu firească frumuseţe foarte înfloreai, în taina inimii sale, lui Dumnezeu, pentru buna ta aşezare, Îi striga: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegând tu, preaînţeleaptă fecioară, că temelia vieţii creştine este dragostea lui Dumnezeu şi suferinţa pentru fapta bună, pe Dumnezeu din tot sufletul te-ai sârguit a-L iubi şi pentru lucrarea poruncilor Lui cu tot sufletul a te învoi, pentru care şi noi cu laude te cinstim:

Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos, Mirele tău, fecioria duhului şi a trupului cu mare sfinţenie ai păstrat;

Bucură-te, că, prin înfrânare şi feciorie, îngerească petrecere ai urmat;

Bucură-te, că pe o scândură îngustă te odihneai;

Bucură-te, că alteori pământul gol în loc de pat îl aveai;

Bucură-te, că o dată la două zile tu hrană primeai;

Bucură-te, că întru vegheri şi rugăciuni pururea zăboveai;

Bucură-te, căci cu pilda vieţii tale pe toate le întreceai;

Bucură-te, ca pe Ieria cea de neam mare prin cuvintele tale ai luminat-o;

Bucură-te, căci cu toată familia ei s-a creştinat;

Bucură-te, căci ca luna printre stele în mijlocul soborului străluceai;

Bucură-te, căci cu lumina vieţii tale pe toate le luminai;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

 

Condacul al 3-lea

 

Puterea Celui Preaînalt a întărit pavăza credinţei tale, prin care ai stins toate săgeţile cele înfocate şi pierzătoare ale mâniei şi ale poftei; iar prin darul lui Dumnezeu, strălucind înţelegerea sufletului tău, te-ai învăţat a-I cânta: Aliluia!

 

Icosul al 3-lea

Având în cămara inimii tale pe Mirele Cuvântul, cu Dânsul, prin rugăciunea inimii, necontenit vorbeai şi, întărindu-te cu darul Lui, cu dor înfocat în calea poruncilor Lui alergai; pentru care, fericindu-te că de poruncile Lui ai flămânzit şi ai însetat, îţi cântăm:

Bucură-te, că, din inimă iubind pe Hristos, spre mucenicie te-ai îmbărbătat;

Bucură-te, că sfaturile stareţei Vriena şi ale egumenei Tomaida în inimă le-ai păstrat;

Bucură-te, căci, cu duhul arzând, spre mucenicie ai alergat;

Bucură-te, că pe bătrânele stareţe foarte le-ai bucurat;

Bucură-te, că, auzind de venirea chinuitorilor, nu te-ai înspăimântat;

Bucură-te, că sosind chinuitorii în mănăstire, cu lanţuri te-au legat;

Bucură-te, că scoţându-te din mănăstire, spre chinuire ai plecat;

Bucură-te, că de fericita ta stareţă până la un loc ai fost petrecută;

Bucură-te, căci cu ultimele ei sfaturi ai fost întărită;

Bucură-te, că, la despărţire, blagoslovenie de la ea ai cerut;

Bucură-te, căci cu blagoslovenia şi cu rugăciunile ei spre mucenicie ai pornit;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

 

Condacul al 4-lea

Vifor de gânduri şi mare întristare au cuprins pe fericita stareţă Vriena la despărţirea de tine, fericită fecioară, şi întorcându-se în mănăstire a căzut cu faţa la pământ în biserică, cu lacrimi şi cu durerea inimii rugând pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos să te întărească cu darul Său şi să-ţi dea răbdare până la sfârşit, spre a-I cânta Lui cu fecioarele cele înţelepte: Aliluia!

 

Icosul al 4-lea

Auzind fericita stareţă Vriena că tu eşti dusă înaintea chinuitorului Selin şi că nici momelile, nici îngrozirile şi nici primele chinuri nu te-au înspăimântat foarte s-a bucurat; iar noi cu lacrimi te cinstim aşa:

Bucură-te, căci cu lanţuri legată înaintea lui Selin ai stat;

Bucură-te, că toate chinurile lui le-ai defăimat;

Bucură-te, că de haine ai fost dezbrăcată;

Bucură-te, că de ostaşi cu toiege carnea trupului tău era sfărâmată;

Bucură-te, că peste răni cu foc arsă ai fost;

Bucură-te, că, în văpaia focului fiind, chemai în ajutor pe Mirele tău, Hristos;

Bucură-te, căci cu darul Lui spre mari chinuri te pregăteai;

Bucură-te, că, având în inimă dragostea Lui, focul în seamă nu-l luai;

Bucură-te, că inima ta, arzând, de focul Duhului era cuprinsă;

Bucură-te, vlăstar cuvântător prin care Hristos S-a proslăvit;

Bucură-te, că Părintele ceresc prin tine S-a mărit;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

 

Condacul al 5-lea

 

Stea prealuminoasă pe cerul Bisericii lui Hristos eşti, strălucind în cămara cerescului Mire, cu fecioarele cele înţelepte petrecând, şi cu toţi sfinţii şi îngerii Îl lauzi pe El, strigând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând egumena Tomaida că tu, sfântă fecioară, erai târâtă şi băgată în văpaia focului spre a te arde de vie, şi nemaiputând suferi, de durerea inimii a căzut leşinată la pământ. Iar noi, nevrednicii, având înaintea ochilor noştri suferinţele tale, te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că, în para focului fiind, glasul cel disperat al Tomaidei l-ai auzit;

Bucură-te, că de a ei durere cu sufletul ai pătimit;

Bucură-te, că pe cei de faţă i-ai rugat să o ajute;

Bucură-te, că, la a ta rugăminte, apă pe capul Tomaidei au vărsat;

Bucură-te, că în focul chinurilor fiind tu, dragoste de aproapele ai arătat;

Bucură-te, că pe povăţuitoarea ta cea întru Domnul nu ai uitat-o;

Bucură-te, că blestematul Selin, văzându-te nebiruită, spre mare furie s-a întors;

Bucură-te, că din a lui poruncă spânzurată pe lemn ai fost;

Bucură-te, căci carnea ta strujită a fost până la os;

Bucură-te, că în acele amare munci ai cerut ajutor de sus;

Bucură-te, că mulţi, nemaiputând suferi priveliştea chinurilor tale, s-au dus;

Bucură-te, că în acele munci, întrebată fiind de Selin, nu ai voit a-i da lui răspuns;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

 

Condacul al 6-lea

Mărturisind prin tăcere vitejia cugetului tău, răbdai, fericită fecioară Fevronia, cu dragoste izvodirile chinurilor pentru Mirele tău Cel ceresc şi în taina inimii tale Îl lăudai pe El, strigând: Aliluia!

 

Icosul al 6-lea

Strălucit-a în inima ta raza cea preadulce a Duhului Sfânt, cu care te-ai sprijinit a suferi cu veselie şi mângâiere muncile care urmau. Iar noi, nevrednicii, slăvind darul lui Dumnezeu care te întărea pe tine, sluga Sa cea înţeleaptă, te lăudăm, strigând aşa:

Bucură-te, că de la strujirea trupului spre tăierea limbii pregătită te-ai arătat;

Bucură-te, ce dezrădăcinarea dinţilor cu inimă tare ai răbdat;

Bucură-te, că după scoaterea dinţilor, sângele cel feciorelnic, ca un izvor din gura ta curgea;

Bucură-te, că dinţii cei frumoşi ca nişte mărgăritare erau semănaţi pe pământ;

Bucură-te, că, după aceste chinuri, iarăşi spre închinarea de idoli te-a îndemnat;

Bucură-te, că iarăşi cu mare bărbăţie l-ai înfruntat;

Bucură-te, că pe el slugă a iadului l-ai numit;

Bucură-te, că asupra ta alte chinuri a rânduit;

Bucură-te, că sânii tăi feciorelnici a poruncit să fie tăiaţi;

Bucură-te, că după tăiere, ca doi struguri pe pământ au fost aruncaţi;

Bucură-te, ca pentru dragostea Mirelui tău, Hristos, ai suferit şi această greutate;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

 

Condacul al 7-lea

 

Vrând cumplitul Selin să aducă dureri peste dureri feciorelnicului tău trup, a poruncit cu foc să ardă rănile cele sângerânde ale sânilor tăi. Iar tu, vitează fecioară, pe Cel nevăzut, Care cu darul Său te întărea, Îl lăudai din inimă, strigând: Aliluia!

 

Icosul al 7-lea

 

Arătatu-s-a întru tine, sfântă fecioară, puterea şi lucrarea darului Celui de sus, care inima ta o întărea în durerile cele nesuferite şi în chinuri; pentru care şi noi slăvind pe Hristos Dumnezeu şi pe tine, roaba Sa, cu evlavie şi cu umilinţă zicem aşa:

Bucură-te, că în toate chinurile tale, cu ochii la Mirele tău priveai;

Bucură-te, că în taina inimii tale, ajutorul Lui îl cereai;

Bucură-te, că El spre tine a căutat;

Bucură-te, căci, cu al său dar, spre răbdare te-a îmbărbătat;

Bucură-te, că iarăşi Selin s-a tulburat ca un turbat;

Bucură-te, că iarăşi pentru tine ardere a poruncit;

Bucură-te, că şi de astă dată nebiruită ai rămas;

Bucură-te, că, pentru Hristos, trupul iarăşi l-au ars;

Bucură-te, că în această muncă cruzimea lui Selin o ai defăimat;

Bucură-te, că rănile lui Hristos pe trupul tău le-ai purtat;

Bucură-te, că arderea trupului cu dar dumnezeiesc ai răbdat;

Bucură-te, că prin ardere, jertfă vie şi fără prihană Mirelui Hristos te aduceai;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

 

Condacul al 8-lea

 

Văzând cuvioasele femei Tomaida şi Ieria marile chinuri pe care le răbdai, pe stareţa ta Vriena la mănăstire o au înştiinţat; iar fericita bătrână, auzind, cu lacrimi de bucurie pe Dumnezeu, Cel ce te întărea, Îl lăuda, strigând: Aliluia!

 

Icosul al 8-lea

 

Cu toată credinţa, cu durere în inimă şi cu multe lacrimi se ruga fericita Vriena Mântuitorului nostru Iisus Hristos ca să-ţi dea răbdare până la ceasul de sfârşit, în această a ta alergare spre cer; iar noi, aducându-ne aminte de suferinţele tale, cu umilinţă te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că pentru mărturisirea dreptei credinţe pe roată spre chinuire legată ai fost;

Bucură-te, că şi întru aceste chinuri ai proslăvit pe Hristos;

Bucură-te, că după dezlegarea de pe roată, slăbind de multă durere, ai căzut la pământ;

Bucură-te, că prim-comitele şi Lisimah au privit la chinurile tale;

Bucură-te, că în taina inimii lor se tânguiau cu jale;

Bucură-te, că, prin pătimirea ta, ei s-au întors la Hristos;

Bucură-te, că pătimirea ta multora a fost de folos;

Bucură-te, că prin chinurile tale, mulţi au cunoscut pe Dumnezeul Cel adevărat;

Bucură-te, că mulţi pentru răbdarea ta pe Dumnezeu au lăudat;

Bucură-te, că blestematul Selin, biruit văzându-se, iarăşi spre alte chinuri s-a pornit;

Bucură-te, că iarăşi, prin darul lui Hristos, pe el l-ai biruit;

Bucură-te, preaînţeleaptă fecioară, Mare Muceniţă Fevronia!

 

Condacul al 9-lea

 

Toată adunarea poporului care privea spre chinurile tale blestema cruzimea şi nebunia tiranului Selin; iar cei binecredincioşi pe Hristos Dumnezeu, Care te întărea, în taina inimilor lor, Îl lăudau, zicând: Aliluia!

 

Icosul al 9-lea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!