Rugăciunea zilei de SAMBATA care îţi va schimba viata. Aceasta este cea mai puternică RUGĂCIUNE! “Face adevărate minuni”

Rugăciunea zilei de SAMBATA care îţi va schimba viata. Aceasta este cea mai puternică RUGĂCIUNE! “Face adevărate minuni”

Rugăciunea zilei de sâmbătă îţi poate transforma total ziua şi s-o transforme într-un deosebită. Deşi este o zi liberă pentru majoritatea românilor, ziua de sâmbătă o precede pe cea de Duminică, Ziua Domnului şi ar fi bine să o începi cu o rugăciune.

Rugăciunea zilei de sâmbătă
Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea, Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai. Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta.

Aşa, Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri.

Rugăciunea zilei de sâmbătă
Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui, ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă.

Citeşte şi: Rugăciunea mamei pentru copiii ei, împărtășită de părintele Iustin Pârvu. Este mai ascultată decât rugăciunea preotului!

Nu încetaţi a vă ruga, pentru ca prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutorul, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire, şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci. Amin.

Nu e suficient a declara că suntem creștini, e nevoie a trăi ortodoxia

Astăzi poate mai mult ca altădată unii pretind a fi cineva înainte de a fi. Avem un imens spațiu informațional. Facebook-ul, de rând cu alte rețele de socializare, e la putere și a devenit locul unde poți ajunge „vedetă” în câteva mișcări. Totul depinde de abilitatea de a găsi împrejurările cele mai potrivite pentru un selfie. Dar imaginea afișată de cele mai multe ori e la mare distanță de realitate.

Același lucru e și în cazul credinței. Desprindem din ultimul recensământ că majoritatea populației s-a declarat ortodoxă, însă, conform altor statistici, cam zece la sută sunt sinceri în declarațiile făcute și își asumă ortodoxia ca o trăire zilnică.

Credința nu e de ochii lumii, nu e de fală, nu e o imagine pe care o postezi pentru like-uri și nici nu e doar bucuria de a ne întâlni la marile sărbători. Credința e ceea ce respirăm zi de zi și clipă de clipă. Credința e ceva practic, vital și are continuitate.

”Pentru cel care este creștin, idealul este să se mântuiască, să dorească mântuirea. Adică eliberarea de rău, de întuneric, de ură, de tot ceea ce este rău cu adevărat. Să se elibereze și să intre în lumină, în lumina lui Dumnezeu. Pentru aceasta trăim noi oamenii, pentru această mântuire.” (Părintele Sofian Boghiu).

Mulți dintre cei care vin cu declarații și recomandări „creștine” adeseori nu sunt conștienți de cele afirmate. Mai întâi e nevoie să trăiești niște lucruri, să te asiguri de autenticitatea și de necesitatea lor, ca apoi să poți analiza, compara și, în ultimă instanță, să ai dreptul moral de a declara sau recomanda ceva altora.

Ce este Ortodoxia?

„Ortodoxia e schemă pentru viaţa normală şi ajutor dumnezeiesc pentru viaţa normală, adică dogmă şi har dumnezeiesc.” (Părintele Dumitru Stăniloae).

„Ortodoxia este credința care ne învață cum să trăim cu adevărat, cum să ne purtăm. Ortodoxia este calea viețuirii.” (Patriarhul Pavle al Serbiei).

„Prea mulţi oameni fac greşeala de a limita Ortodoxia la slujbele Bisericii, la canonul de rugăciuni şi la lectura ocazională a cărţilor duhovniceşti. Adevărata Ortodoxie presupune însă un angajament care implică toate aspectele vieţii noastre. Fie eşti ortodox permanent şi în fiecare zi, în orice situaţie a vieţii – fie nu eşti cu adevărat ortodox. De aceea trebuie să ne formăm o concepţie de viaţă ortodoxă şi să o asumăm existenţial.” (Părintele Serafim Rose).

„Spiritualitatea ortodoxă este cunoașterea pe care o dobândești mai degrabă prin suferință decât să o afli prin cărți.” (Maica Gavriila Papaiannis).

Asta le dorim celor care se grăbesc să se laude sau să declare ceva din domeniul spiritualității creștine, mai întâi să le treacă pe toate prin ființa lor, apoi să afișeze, să demonstreze sau să învețe pe cineva în ale credinței. Or, vorba lui Petre Țuțea, „credinciosul este creștin viu.”

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!