Se spune sau nu „La mulți ani!” mâine, de Adormirea Maicii Domnului? Toți credincioșii trebuie să știe!

În fiecare an, pe 15 august, este prăznuită Adormirea Maicii Domnului, o sărbătoare tristă în care mulți sunt de părere că urările de „La mulți ani!” sunt nepotrivite și trebuie păstrate pentru ziua de 8 septembrie, când este sărbătorită Nașterea Maicii Domnului.

În popor, Adormirea Maicii Domnului este numită „Sfânta Maria mare”, iar Nașterea Maicii Domnului „Sfânta Maria mică”. Așadar, prima este mai importantă decât a doua.

Apoi, noi, creștinii, credem că prin jertfa Sa pe Cruce, Hristos a învins definitiv Moartea. Vorbim despre adormiți sau repauzați, pentru că știm că moartea este doar o trecere spre viața veșnică. Nu așa cum în mod nefericit spun mulți, la decesul cuiva (inclusiv un purtător de cuvânt al Casei Regale despre Regina Ana): „A trecut în neființă”.

De aceea, ziua din calendar în care sunt prăznuiți sfinții este cea a morții lor, nu a nașterii, deoarece murind s-au născut „întru veșnicie”.

Acest lucru il spune și arhanghelul Gavriil Mariei, anunțându-i adormirea: „Nu te teme, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața cea nemuritoare”.

Când Iisus coboară personal, pentru a-i lua sufletul și a-l duce la Ceruri (în icoane, sufletul Maicii Domnului este înfățișat ca un prunc în brațele Fiului său, simbol al nevinovăției), îi spune: „Fericită să fii și să se bucure inima ta… Intră în sălașurile cele veșnice cu pace și bucurie, ca să vezi slava mea și să te bucuri prin harul Duhului Sfânt”.

Așa cum Mântuitorul a avut grijă ca, prin Naștere, să lase trupul Maicii Sale feciorelnic și nestricat, El nu putea îngădui ca acest trup să se strice prin moarte. La trei zile de la Adormire, mormântul este deschis pentru ca și veșnic întârziatul Toma să-și poată lua rămas bun, însă mormântul este descoperit gol: Maica Domnului este singurul muritor al cărui trup a fost urcat la Ceruri.

În fine, troparul praznicului spune: „Mutatu-te-ai la viață, ceea ce ești Maica Vieții”.

Pentru ce se citește Psaltirea? La citirea Psaltirii trebuie să avem multă curăţie sufletească şi trupească

Tania întreabă:
Părinte pentru ce anume se citeste Psaltirea? Mulțumesc!

pr Andrei Atudori a răspuns:
Doamne ajută!

Vă răspund la întrebare folosindu-mă de cuvântul înainte pe care l-am găsit într-o Psaltire mai veche. Vă îndemn să îl citiți cu atenție:

„Ce este soarele între celelalte lumini ale Cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărţi însuflate de Dumnezeu. Soarele luminează toate marginile lumii; Psaltirea luminează toate simţurile inimii, toate cugetele sufletului şi toate mişcările minţii în acest micro cosmos, căci astfel se înţelege omul a fi, o „lume în mic”; îl încălzeşte şi-l veseleşte, îl luminează prin cunoştinţa adevărului şi prin descoperirea dumnezeieştilor Taine.

Îl cuprinde cu dragoste către Dumnezeu, cu căldura Duhului Sfânt şi cu umilinţa lacrimilor. Îl veseleşte cu aducerea aminte de Dumnezeu şi cu făgăduinţa veşnicelor bunătăţi ale Ierusalimului Ceresc. Încât nu este aşa de trebuincioasă călătoria Soarelui lumii, câtă este citirea Psaltirii omului. Că zice Sfântul Ioan Gură de Aur: Mai bine să înceteze Soarele din călătoria sa, decât să înceteze citirea Psaltirii; că Psaltirea este mai folositoare decât toate cărţile.

Toate cărţile, zice, sunt de folos şi mare îngrijorare fac dracilor, dar nu ca Psaltirea. Zice şi Marele Vasilie: Nici o carte alta slăveşte pre Dumnezeu precum Psaltirea, nici se poate a se asemăna cu folosul ei. Voia îţi este a şti folosurile ce se pricinuiesc din citirea Psalmilor? Însuţi le vei pricepe, numai de vei citi cu luare aminte, cu trezvie şi cu pricepere, că nu este cu putinţă a număra ce poate lucra Psaltirea:

Cu Îngerii slăveşte pre Dumnezeu; pre lumea cea din cer şi pre cea de sub cer o cheamă spre slavoslovia lui Dumnezeu; pre draci ceartă, mare plâns şi mare durere face diavolilor; pentru împăraţi, pentru boieri şi pentru toată lumea pre Dumnezeu roagă; lucrează sfinţenie, pre suflet ca soarele luminează, ca apa curăţeşte, ca focul încălzeşte, ca untul de lemn cu îndurarea lui Dumnezeu unge; poftele trupeşti, urgia şi mânia le potoleşte; înmulţeşte credinţa, nădejdea şi legătura dragostei; mai înainte spune cele viitoare, alege aceste de acum, aduce aminte de cele trecute. Citirea Psalmilor cu luare aminte, şi din inimă împietrită scoate lacrimi.

Psaltirea este partea cea aleasă cu Îngerii, cântarea preaiubită lui Dumnezeu, solitoare de mântuire omului păcătos, mângâiere bătrânilor, înfrumuseţare tinerilor, luminare şi înţelepciune a pruncilor, podoabă preafrumoasă femeilor celor înţelepte; dătătoare de smerenie, izgonitoare trufaşilor draci, armă întru înfricoşările de noapte, odihnă ostenelilor de ziuă. Psaltirea este lucru îngeresc, moştenire cerească, tămâie duhovnicească.”

Cred că veți descoperi „pentru ce anume se citește Psaltirea” numai pe măsură ce veți citi efectiv. Citind vi se va descoperi și folosul propriu-zis.

Aveți în vedere faptul că deși nu este obligatorie, binecuvântarea părintelui duhovnic pentru citirea Psaltirii este bună și recomandată.

Dumnezeu să vă binecuvinteze!

pr. Andrei

Sursa: doxologia.ro

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!