Mulți creștini se întreabă deja când pică Paștele în 2019.
Când pică Paștele în 2019 la ortodocși și la catolici
Dacă te întrebai când pică Paștele în 2019, noi avem răspunsul! Anul viitor, cel ortodox se sărbătorește pe 28 aprilie, iar cel romano-catolic cu o săpămână mai devreme, pe 21 aprilie.
Cum se calculează când pică Paștele
Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325 e.n.
Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Paștele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinsă între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paște) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi.
Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare, potrivit wikipedia.org.
În ce ani va pica Paștele în luna mai
Iată când pică Paștele în anii următori:
Paștele 2020 – 19 aprilie
Paștele 2021 – 2 mai
Paștele 2022 – 24 aprilie
Paștele 2023 – 16 aprilie
Paștele 2024 – 5 mai
Cum se spune corect? Paște sau Paști?
De-a lungul timpului, am auzit cu toții ambele variante. Unele persoane spun ”Paște”, altele spun ”Paști”. Dar cum se spune corect? Află ce spun teologii în legătură cu acest subiect.
Care este varianta corectă? Paște sau Paști?
Lingviștii sunt îngăduitori în ceea ce privește forma corectă a cuvântului care face referire la sărbătorile pascale. Cu toate acestea, reprezentanții bisericii suțin că forma corectă este ”Paști”.
Lingvistul George Pruteanu a explicat care este forma corectă a cuvântului. Potrivit acestuia, ambele forme sunt acceptate.
„Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică „pesah” – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de „pască”).
La plural, acest cuvânt face „paşti”: o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: „să pască, să paşti” sau a naşte: „să nască, să naşti” etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”, spunîndu-se, firesc, fie „sărbătorile de Paşti”, fie „sărbătoarea Paştelui”.
Amândouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă”, a fost explicația lingvistului potrivit realitatea.net.
Pe de altă parte, teologii ortodocsi explică: „Faptul că de câțiva ani, în vocabularul uzual al limbii române-la toate nivelurile și chiar și în mediul bisericesc-s-a inoculat, cu titlul de sindrom, o gravă eroare de exprimare în pronunțarea denumirii biblice a celui mai mare praznic al creștinismului: Sfintele Paști, sau Învierea Domnului, sub formă peiorativă și stranie de „Paște”, ne determină să luăm atitudine, semnalând pericolul iminent de degenerare în erezie a conotațiilor biblice și dogmatice, caracteristice acestui eveniment culminant al mântuirii noastre”, a spus protopopul Ioan Bude de la Protoieriei Timişoara.