Ieromonahul Hrisostom Filipescu, egumen al Schitului Țibucani din Neamț, vorbește foarte mult despre capacitatea de a ne bucura, despre puterea iubirii și binefacerile ei în viața noastră. „Sunt un om al bucuriei, al zâmbetului”, mărturisește despre sine însuși. Nu trebuie să căutăm fericirea în idealuri mărețe.
Bucuria se află în cele mai simple și firești lucruri. Ieromonah Hrisostom Filipescu „O plimbare în pădure, o carte bună, o întâlnire cu Omul, copilul ce se joacă frumos, bătrânul ce zâmbește cald, cățelul plin de bucurie, pisica leneșă ce toarce a tihnă, toate pot deveni adevărate porții de sărbătoare pentru suflet și minte”. Bucuria este medicament pentru cine știe să guste din ea clipă de clipă, nu doar la nevoie.
Bucuria este starea de spirit a creștinului, a celui care și-a pus toată încrederea și nădejdea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. „Dumnezeu nu are nevoie de oameni încruntați și veșnic nemulțumiți”. Dacă oamenii ar fi conștienți de faptul că asupra lor veghează Dumnezeu, s-ar lăsa mai ușor în mâinile Lui și ar scăpa de povara grijilor deșarte care îi omoară încetul cu încetul.
„Să învățăm să iubim, să iertăm, să ne bucurăm de minunea vieții”, ne îndeamnă Părintele Hrisostom. Ne aflăm într-o „continuă lecție și poveste de iubire. De când ne naștem pornim în căutarea iubirii. Cădem, ne ridicăm, rănim, suntem răniți, ne umflăm, ne dezumflăm” Cele mai multe suferințe le avem din cauză că nu știm să iubim. Dragostea noastră este egoistă și nu jertfitoare.
Așteptăm să fim iubiți de cineva anume, în loc să oferim necondiționat iubire, de care atât de mulți oameni în jurul nostru au astăzi o acută nevoie. Și „când în sfârșit am învățat să iubim curat, Doamne ne ia la El pentru ca nimeni și nimic să nu mai murdărească acea iubire”.
Dragostea noastră trebuie să fie dăruitoare, profundă, sinceră, curată, dezinteresată, despătimită, liberă și eliberatoare. „Iartă, iubește, binecuvântează, ești o minune! Bucură-te, suflete! Această clipă nu se mai întoarce niciodată! Viața pe care o trăim este rugăciunea pe care o oferim lui Dumnezeu.”
Când vom învăța să iubim, vom simți tot timpul bucurie, pace și împlinire în suflet. „[…] să privim la ceva frumos și să rostim câteva cuvinte dulci, calde. Toate lumea râvnește la fericire, nimeni nu vrea durere, dar nu poți să ai curcubeu fără strop de ploaie. Se cuvine să avem ochi care să vadă ce este mai bun, și inimă care să ierte ce este mai rău”.